Biserica

Șerban VodĂ

„Veniți de luați Lumină!”


Acum o jumătate de oră am urmărit ceremonia primirii Luminii Sfinte la Mormântul Mântuitorului. O ceremonie la care nu au mai participat credincioși din întreaga lume ortodoxă și care a avut loc într-o liniște apăsătoare, întreruptă doar de dangătul clopotelor, de înmormântare și apoi de bucurie. Acea Lumină o vom avea și noi în casele noastre, căci la orele 18, avionul la bordul căruia se află ÎPS Timotei Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, reprezentantul Patriarhiei Române pentru a aduce Sfânta Lumină în țară, va ateriza pe Aeroportul Internațional Otopeni. De aici va fi împărțită tuturor eparhiilor. Iar preoții și voluntarii din parohii vor aduce Lumina la casele credincioșilor.

Evenimentul atât de mult așteptat de ortodocșii din toată lumea, coborârea Sfintei Lumini în Sâmbăta Mare, are loc de sute de ani. Părintele David Pristavu, care stă în Israel și care conduce grupurile de pelerini români veniți la Locurile Sfinte, ne povestește cum se desfășoară de obicei aceasta.

Cum vine Lumina Sfântă?

«În Săptămâna Mare a Paștelui Ortodox, Dumnezeu trimite oamenilor Sfânta Lumină.
• În vinerea mare, după prohod, încăperea ce adăpostește Sfântul Mormânt este verificată cu minuțiozitate de către reprezentanți ai autorităților, spre a nu ascunde vreo sursă de foc, toate candelele sunt stinse, este presărată vată pe lespedea Mormântului, iar apoi ușile kuvuklionului sunt închise și pecetluite. Doi preoți, unul grec și unul armean stau de veghe lângă panglicile sigiliului până a doua zi.
• Ceremonia începe în Sâmbăta Mare la orele 9, când se pornește în procesiune de la sediul Patriarhiei Ortodoxe spre Biserica Învierii. Dragomanii, ale căror toiege metalice răsună solemn pe podeaua de piatră, deschid drumul prin mulțimea imensă de oameni. Urmează apoi doi diaconi ce poartă crucea ce conține părticele din lemnul Sfintei Cruci a Mântuitorului, Patriarhul, mitropoliți, episcopi, preoți și credincioși, cu mare smerenie.
• Clopotele încep să bată. Se înconjoară de trei ori Sfântul Mormânt, cântându-se „Învierea Ta, Hristoase”, după care Patriarhul dezbracă veșmintele rămânând doar cu stiharul, epitrahilul, brâul și mânecuțele. El este controlat cu deosebită strictețe de către reprezentanții tuturor autorităților bisericești și de stat, pentru a nu avea cumva vreo sursă de foc spre înșelarea poporului.
• Toate luminile, candelele și lumânările sunt stinse, se rup pecețile, iar Patriarhul intră singur în Sfântul Mormânt. Acolo el îngenunchează și se roagă cu credință. Timpul se oprește-n loc și se lasă o tăcere adâncă. Emoțiile ating paroxismul, credincioșii sunt pătrunși de greutatea momentului și lacrimile încep să curgă. Atunci vine LUMINA, o scânteie pură, o imensă revărsare de lumină peste acest Mormânt de Viață Dătător. Clopotele încep să sune, tobele să bată și credincioșii cântă de bucurie. Vata presărată pe lespedea de piatră a Mormântului, lumânările și candelele se aprind dintr-o dată. Patriarhul adună vata aprinsă, o așează în două cupe de aur pe care le înmânează prin orificiile din Încăperea Pietrei Îngerului diaconilor, pentru a fi duse la Altarul Învierii de pe Golgota și la paraclisul patriarhal, închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena.

• Patriarhul iese apoi în fața Sfântului Mormânt cu făcliile aprinse în mâini și strigă: „Veniți de luați Lumină!”
Credincioșii își dau unul altuia Lumina și într-o clipă mulțimea devine o flacără imensă. Câteva clipe Lumina își menține caracterul divin și nu arde. Credincioșii o primesc ca pe o binecuvântare, o ating de fețele lor, își ating rănile și mulți sunt bolnavi ale căror neputințe și dureri se vindecă în clipele acelea.» (Drumul Crucii și Biserica Sfântului Mormânt, 2006, p. 45-46)

Martori ai pogorârii Sfintei Lumini

Sfânta Lumină nu vine decât la ortodocși. Sunt multe mărturii de-a lungul timpului ale acelora care au văzut cum vine ea. În anul 1926, un călugăr, pe nume Părintele Mitrofan, în Sâmbăta Mare s-a ascuns în podul Sfântului Mormânt și de acolo l-a urmărit pe Patriarh cum intră în Sfântul Mormânt. Părintele Mitrofan nu era convins că Sfânta Lumină vine din cer, așa că a vrut să se convin. „Am auzit deodată un şuierat uşor. Semăna cu o suflare uşoară de vânt. Şi îndată am văzut o privelişte de neuitat: o Lumină albăstruie a umplut tot sfinţitul loc al dătătorului de viaţă Mormânt… Câtă frică şi cutremur nu mi-a pricinuit acea Lumină albăstruie, în care Îl vedeam clar pe patriarh, de pe faţa căruia curgea transpiraţia… Şi, ca şi cum ar fi fost luminat de acea Lumină, a început să citească rugăciunile… Şi îndată Lumina albăstruie a început să se preschimbe într-o Lumină albă, ca aceea a Schimbării la Faţă a lui Hristos. În continuare acea Lumină albă s-a preschimbat într-o sferă luminoasă ca soarele, care a rămas nemişcată deasupra capului patriarhului. Apoi l-am văzut pe patriarh ţinând mănunchiurile cu 33 de lumânări. Şi ridicându-şi încet mâinile în sus, s-au aprins dintr-odată sfânta candelă şi cele patru mănunchiuri de lumânări. În acea clipă a dispărut sfera luminoasă. Ochii mi s-au umplut de lacrimi şi trupul îmi ardea în întregime.” (doxologia.ro)
Iar părintele George Bannoura din Palestina descrie următoarele: „Deşi am fost la Sfântul Mormânt într-o singură Sâmbătă, m-am simţit ca şi cum aș fi fost în Ziua Învierii Domnului, căci lucrurile care se întâmplă acolo mă fac să îmi amintesc întocmai faptele descrise de Sfintele Evanghelii. Cu toate că erau foarte mulţi oameni adunaţi alături de gardieni, îi cuprindea pe toţi o linişte paradoxală. După rugăciunea patriarhului, am văzut Lumina care a aprins candela, iar liniștea s-a sfârşit. Toată mulţimea dinăuntru, ca şi cum ar fi fost la un cutremur, rostea într-un glas: Hristos a înviat! Simţeam că biserica se dărâmă pur şi simplu după ce Sfânta Lumină s-a răspândit şi a aprins lumânările din mâinile tuturor. Gărzile despre care am spus mai înainte că păzeau Mormântul, atunci când mulţimea a început să mărturisească Învierea Domnului, s-au retras speriate şi uimite în acelaşi timp, aşa cum s-a întâmplat şi în urmă cu 2000 de ani. Vezi cum oamenii strâng în mână lumânările, sunt foarte fericiţi și trăiesc sentimente de pace şi mulţumire”. (doxologia.ro)

Și mărturia unei colege de facultate

Pogorârea Sfintei Lumini rar este controversată, unii venind cu diverse teorii sau demonstraţii, fără să ştie că mulţi dintre credincioşi au văzut Sfânta Lumină venind ca o rază albăstruie sau ca o sferă. Mai mult decât atât, unora dintre credincioşi li s-au aprins singure lumânările din mână. Şi sunt multe
înregistrări video care arată că în primele momente flacăra nu arde, iar oamenii apropie mâna, faţa sau barba de flacără fără a lua foc.
În anul 2001 am intrat la Facultatea de Teologie și atunci am cunoscut-o pe Laura. Fusese, ca și mine, în anul 2000 în Israel. Dar ea avusese privilegiul minunat de a participa în Sâmbăta Mare la coborârea Sfintei Lumini. I s-au aprins lumânările singure în mână! Ne-a povestit că flacăra nu a ars-o în primele momente. Pelerinajul în Israel și acest eveniment i-au schimbat complet viața: în anul 2001 dădea examen la Facultatea de Teologie din București, iar un an mai târziu părăsea job-ul – destul de important și foarte bine remunerat de la PricewaterhouseCoopers – fără nici un regret, și intra în mănăstire. Maica Filofteia este astăzi la o mănăstire din Israel.

Primiți cu sufletul deschis Sfânta Lumină

Dacă în alți ani aveam parte de Sfânta Lumină pe care o primeam la Slujba de Înviere, anul acesta nu vom putea merge la biserică și vom vedea slujba la televizor sau pe net. Așa că, Patriarhia Română, cunoscând cât de greu le-a fost credincioșilor în acest Post să nu participe la slujbe, să nu se spovedească, să nu se împărtășească, au făcut tot posibilul ca să avem în casele noastre de Înviere Sfânta Lumină și Sfintele Paști. Iar slujitorii sfintelor altare, împreună cu voluntarii au adus acasă enoriașilor atât Sfintele Paști, cât și Sfânta Lumină.
Multe și mari au fost discuțiile din aceste zile, aprige și pline de ură comentariile, în special la adresa Bisericii Ortodoxe Române. Nemeritate cele mai multe dintre ele, lipsite de o cunoaștere obiectivă, debordând de intoleranță și lipsite de simț civic. Și totul a pornit de la acordul încheiat între Patriarhia Română și Ministerul Afacerilor Interne pe tema stabilirii unor măsuri cu ocazia sărbătorii Sfintelor Paști. Din dorința ca distribuirea Sfintelor Paști și a Sfintei Lumini să nu creeze probleme, Patriarhia Română a consultat reprezentanții M.A.I. pentru a pune în practică măsurile pe care Biserica Ortodoxă Română deja le stabilise în linii generale încă de pe 8 aprilie și ele erau date publicității de atunci. Deci opinia publică cunoștea deja cum vor decurge ultimele zile din Săptămâna Mare și noaptea de Înviere. În urma consultării Patriarhiei cu M.A.I. s-a ajuns la concluzia că este mai bine ca forțele de ordine ale acestuia să supravegheze îndeaproape acțiunea de împărțire a Sfintelor Paști în apropierea bisericilor, iar distribuirea Sfintei Lumini să se facă de preoți și voluntari cu ajutorul Poliției și Jandarmeriei. Acest acord, încheiat pe 14 aprilie 2020, a stârnit a doua zi o furtună de acuzații la adresa inițiatorilor acordului și mai ales a Patriarhiei Române. Tonul a fost dat de seculariștii de serviciu, care au creat o imagine apocaliptică din distribuirea Sfintelor Paști și a Sfintei Lumini. Au reacționat și polițiștii, considerând că în fișa postului lor nu se regăsesc aceste activități, în special distribuirea Sfintei Lumini. Nu în ultimul rând au apărut reacțiile jurnaliștilor, formatorilor de opinie, oamenilor politici și a președintelui României. Reacții de fapt disproporționate față de consecințele unei măsuri atent supravegheate și monitorizate. Căci dacă ne uităm la aglomerația din piețe și magazine din ultimele zile, la faptul că nu se poate limita cu adevărat reunirea familiilor de Paști, avem mult mai multe alte motive să ne îngrijorăm pentru înmulțirea cazurilor de Covid-19 decât faptul că 20 de secunde cineva îți dă Lumină!
Să nu credeți că se vor îmbolnăvi mai mulți oameni în săptămânile următoare pentru că au primit de la biserică Sfântul Paști sau Sfânta Lumina! Ci pentru că au petrecut foarte mulți dintre ei ultima săptămână ieșind de multe ori din casă la cumpărături pentru masa de Paști în magazine sau în recent deschisele piețe. Ați auzit de aglomerările mari din piețe, având în vedere necesitatea păstrării distanței minime, mai ales într-un loc închis! Și veți vedea că multe persoane își vor fi petrecut Paștile cu rudele sau prietenii. Primează însă tradițiile, adică obiceiurile gastronomice, de pildă, în fața respectării Tradiției, cea creștină, și a Sfintei Scripturi. Căci în fond sărbătorim răstignirea și Învierea Mântuitorului. Și s-au luat toate măsurile pentru a respecta tradițiile gastronomice de Paști și mai puțin Tradiția creștină!
Personal voi întâmpina Sfânta Lumină cu o emoție mai mare decât în alți ani. O voi prețui cu siguranță mai mult! O voi aștepta cu nerăbdare și, primind Sfânta Lumină, voi aprinde candela mea pe care o voi pune în altarul de acasă. Și, mai mult ca niciodată voi aprecia bucățelele din Sfântul Paști, gândindu-mă la Sfânta Împărtășanie pe care o primeam în alți ani la Liturghia din noaptea Învierii.

Hristos a înviat!
Să trecem cu bine peste această perioadă, să sărbătorim cu bine Învierea Domnului, ieșind să cântăm împreună troparul Învierii. Să ne punem nădejdea în Domnul care ne va învia și sufletele și le va scoate din umbra fricii și a păcatului, ne va întări în rugăciune și în credință și ne va aduce curând la slujbe în biserica noastră dragă.

Maria Buleu

Articol apărut în foaia duminicală „Cuvântul care zidește” nr.16/19 aprilie 2020