Biserica

Șerban VodĂ

PF Patriarh Daniel: Preotul-pictor Ioan Tudorache, model de viață închinată permanent Bisericii lui Hristos


Am primit cu întristare vestea trecerii din această viață, în ziua de 29 martie 2020, în Duminica  IV-a din Postul Mare, a Părintelui Ioan Tudorache, preot îmbisericit la Parohia Șerban Vodă din Protoieria Sector III Capitală.

Părintele Ioan Tudorache s-a născut la data de 12 decembrie 1932, în comuna ilfoveană Snagov din apropierea Capitalei, în familia bunilor creștini Gheorghe și Anica, oameni evlavioși și apropiați de biserica parohială.

În urma efectuării cursurilor primare, gimnaziale și a școlilor de cântăreți bisericești de la mănăstirile Căldărușani și Radu Vodă, a urmat Seminarul Teologic Ortodox Nifon Mitropolitul din București, susținând examenul de diplomă, în anul 1960, în fața unei comisii teologice de specialitate, prezidată de părintele profesor Ene Braniște, de la Institutul Teologic de Grad Universitar din București.

În anul 1949, tânărul seminarist Ioan Tudorache a fost angajat ca ucenic în cadrul Atelierelor de Pictură Bisericească ale Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, bucurându-se de îndrumarea profesională și duhovnicească a unor reputați mentori și profesori de pictură bisericească, printre care îi amintim pe ieromonahii Sofian Boghiu, Daniil (Sandu) Tudor și Felix Dubneac, precum și pe (pictorii mireni) Costin Petrescu, Vasile Georgescu și Ottilia Michail-Oteteleșanu.

După efectuarea stagiului militar, a reluat activitatea în cadrul Atelierelor de Pictură Bisericească ale Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă. Aici l-a cunoscut, în anul 1961 pe Părintele ieromonah Arsenie Boca, alături de care a legat o prietenie trainică și o colaborare frumoasă, după cum Părintele Ioan Tudorache, însuși, mărturisea: „…cu Părintele Arsenie Boca am lucrat împreuna 8 ani, pictură de icoane pe lemn, pictură pe email, engolpioane, cruci arhierești și iconițe pictate pe email pentru Evanghelii”[1].

Potrivit mărturiei evocate, Părintele Arsenie Boca a fost cel care i-a călăuzit pașii talentatului pictor bisericesc Ioan Tudorache spre marea demnitate preoțească: „După aceea mi-am reluat studiile la Seminar, am urmat și Teologia și am mers mai departe pe această cale a preoției pe care m-a îndemnat Părintele Arsenie Boca s-o urmez (…) Eu întrerupsesem Seminarul si mă gândeam să rămân numai pictor bisericesc, dar Părintele Arsenie a zis: Fiule, mergi și pe această cale, pentru că tu ai vocație să fii slujitor al Altarului Bisericii noastre Ortodoxe Române”.[2]

A fost căsătorit cu Doamna Maria Voicu, Dumnezeu binecuvântându-le familia cu doi copii, Cristian și Gina-Gabriela.

În Postul Sfintelor Paști din anul 1970 a fost hirotonit în treapta de diacon, în Duminica a II-a din Postul Mare (a Sfântului Grigore Palama), de către Preasfințitul Părinte Antim Nica, episcop vicar patriarhal, în catedrala mitropolitană Sfântul Spiridon Nou din București.

 Hirotonia în treapta de preot, în Duminica a IV-a din Postul Mare (a Sfântului Ioan Scărarul) în biserica Domnița Bălașa din București, a fost săvârșită de către vrednicul de pomenire, Patriarhul Justinian Marina, care l-a numit preot paroh pe seama bisericii din satul ilfovean Valea Preznei, comuna Gurbănești, unde a activat până în anul 1971.

În anul 1972, Părintele Ioan Tudorache și-a reluat activitatea în cadrul Atelierelor de Pictură Bisericească ale Institutului Biblic și a fost îmbisericit pe seama bisericii Schitul Maicilor, unde a slujit vreme de 10 ani, până în anul 1982, atunci când biserica bucureșteană a fost închisă și translată de către regimul comunist. Atunci a fost transferat, tot ca preot îmbisericit, la biserica Parohiei Sfânta Vineri – Herasca, din București, în care a slujit până în momentul demolării acesteia (iunie 1986).

A slujit apoi în bisericile din localitățile ilfovene Berceni (1988) și Hulubești (1989), efectuând la cea din urmă, grav avariată de cutremurele din anii 1977 și 1986, ample lucrări de restaurare și consolidare.

Drept răsplată pentru activitatea pastoral-misionară desfășurată, a fost numit, începând cu data de 1 decembrie 1989, în funcția de preot coslujitor la Parohia Bumbăcari, din București, aflată pe teritoriul canonic actual al Protoieriei Sector V Capitală. Începând din anul 1995 a preluat și oficiul parohial, iar în anii 1996-1997 a efectuat personal, în dubla calitate, de preot paroh și de pictor bisericesc, lucrările de restaurare a picturii bisericii pe care o păstorea. Pictura pe care a restaurat-o, fusese executată în tehnica frescă de către iluștrii săi mentori și colaboratori de la Atelierele Institutului Biblic, Părintele Sofian Boghiu și frații Mihail și Gabriel Moroșanu.

Ca răsplată a frumoasei lucrări de la această parohie, dar și ca o încununare a întregii activități pastorale și artistice, la slujba de resfințire a bisericii Parohiei Bumbăcari, săvârșite în anul 1998, Părintele paroh și pictor Ioan Tudorache a primit, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist, rangul de iconom-stavrofor, cea mai înaltă distincție de vrednicie acordată preoților de mir.

După pensionare, în anul 2005 a fost îmbisericit pe seama Parohiei Șerban Vodă din Capitală, slujind cu dragoste, blândețe și răbdare alături de preoții bisericii, ca în toți ceilalți ani ai slujirii sale preoțești.

Pe lângă activitățile amintite, Părintele Ioan Tudorache a desfășurat o activitate rodnică de înfrumusețare și restaurare a multor lăcașe de cult. A pictat bisericile din localitățile Morteni (jud. Dâmbovița) și Suseni (jud. Argeș). A restaurat biserica din localitatea Poboru (jud. Olt). De asemenea, a restaurat pictura bisericilor ilfovene Atârnați – Buftea și Mierlari – Jilava, precum și pictura bisericilor din localitățile Stejaru (jud. Teleorman) și Richitele (jud. Dâmbovița). A pictat catapetesmele bisericilor din localitățile Icușeni, comuna Vorona (jud. Botoșani), Sodomeni-Pașcani (jud. Iași), Jiliște, comuna Slobozia-Ciorăști (jud. Vrancea).

În semn de apreciere a întregii activități pastoral-misionare și sfințitoare desfășurate, în data de 24 septembrie 2017, la slujba de resfințire a bisericii Parohiei Șerban Vodă, Protoieria Sector IV Capitală, i-am acordat Părintelui pictor Ioan Tudorache diploma omagială „Justinian Patriarhul”.

            Viața sa luminoasă, pusă, cu timp și fără timp, în slujba Bisericii lui Hristos constituie un exemplu al vieții creștine adevărate, care cultivă credinţa vie şi iubirea jertfelnică.

A slujit, ca preot vreme de 50 de ani, Domnul chemându-l la Sine, în anul mântuirii 2020, în aceeași duminică a IV-a din Postul Mare a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul, în care în urmă cu o jumătate de veac îi dăruise Harul Sfânt al Preoției.

În aceste momente de întristare, atât pentru familia sa, cât şi pentru cei care l-au cunoscut și pentru toți cei care s-au bucurat de călăuzirea sa duhovnicească și de roadele activității sale, ne rugăm ca Dumnezeu să aşeze sufletul său în lumina Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi în iubirea Preasfintei Treimi, adresând cuvintele pe care Părintele pictor Ioan Tudorache le-a însemnat de multe ori pe zidurile bisericilor pe care le-a pictat:

Binecuvintează, Doamne, pe slujitorul Tău, Ioan preotul, cel ce a iubit podoaba Casei Tale!

Veșnica lui pomenire, din neam în neam!

Cu părintești condoleanțe și binecuvântări pentru familie și pentru toți cei îndoliați,

†DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[1] https://www.parohiaserbanvoda.ro/administratia-parohiala/preot-tudorache-ioan/

[2] Ibidem