Biserica

Șerban VodĂ

Încă aşteptăm reacţia şi poziţia oficială a autorităţilor


Suntem la peste un an de la primele semne ale COVID-19 în ţara noastră. Şi la peste un an de când primii români infectaţi cu noul coronavirus au decedat. Anul trecut, pe această vreme, nu prea ştiam nimic despre noul virus şi nici nu ştiam cum să procedăm pentru a izola această boală.

Premizele de la care se pornea, tratamentele, izolarea, prevenţia, mijloacele de protecţie au fost de atunci de zeci de ori schimbate. Un lucru care a rămas, cel puţin la noi în ţară, este modul în care persoanele decedate în urma infectării cu noul coronavirus sunt duse pe ultimul drum. Un mod barbar şi umilitor. Mai ales pentru cei care îşi sfârşesc viaţa în secţiile ATI, departe de cei dragi şi lipsiţi de orice legătură cu preoţii şi duhovnicii lor.

Din păcate mulţi au decedat infectaţi cu noul coronavirus. Oficial peste 25.000 de oameni. Care nu au mai avut parte nici măcar de o înmormântare creştinească. Şi nici măcar de punerea în sicriu în condiţii de demnitate umană…

Multă durere a fost pe cei pe care Domnul i-a chemat astfel la El. Mult mai multă pe cei care şi-au dus la groapă în condiţii inumane pe cei dragi: părinţi, copii, soţ, soţie, fraţi. Fără să-i vadă şi să le dea o ultimă sărutare, fără să-i îmbrace cum se cuvine, fără să le facă o înmormântare creştinească, fără să-i însoţească la cimitir, fără să le facă cele rânduite… Oameni care îşi vor reproşa toată viaţa că nu au făcut cele îndătinate pentru cei dragi ai lor, care au plecat pe ultimul drum umiliţi şi înjosiţi.

În ultimul timp însă, mai multe voci au început să-şi strige revolta faţă de modul cum sunt forţaţi de autorităţi să-i îngroape pe cei dragi. Şi – în sfârşit – presa a început să vorbească, să prezinte cazuri, să arate disperarea familiilor care s-au trezit că cel drag al lor a murit de covid. Sau a fost doar trecut pe certificatul de deces ca fiind infectat cu noul coronavirus, uneori pe drept, alteori nu.

Pentru că în ultima vreme personalităţi cunoscute au trecut la cele veşnice, această problemă a acelor decedaţi de covid a stârnit ample discuţii în societate şi în presă. Şi aşa presa şi oamenii au luat atitudine pentru a schimba legislaţia în domeniu. Deşi autorităţile, în speţă Ministerul Sănătăţii, se mişcă foarte, foarte greu în rezolvarea acestei delicate probleme, se pare totuşi că s-au făcut mulţi paşi spre o abordare mai umană, mai apropiată de normalitate. Însă, deşi până la această oră nimic în formă legislativă finală nu a fost prezentat publicului, iar ordinele date vor suferi încă modificări, sunt speranţe ca trupurile celor adormiţi în Domnul să fie în sfârşit îmbrăcate, slujbele şi parastasele să se facă în mod normal, iar la ATI preoţii vor putea să intre şi să acorde asistenţa religioasă credincioşilor în ultimele momente ale vieţii lor.

Ce concluzie putem trage? E bine să ne spunem – cu subiect şi predicat – durerile pe care le avem, problemele – nefireşti – pe care le întâmpinăm din cauza unor măsuri legislative greşite şi să ne cerem NOI drepturile. Să nu mai luăm de bune toate hotărârile unor vremelnici slujbaşi – uneori incompetenţi şi rău intenţionaţi – în ceea ce priveşte viaţa, sănătatea, munca noastră şi a celor dragi. Să ne informăm, să ne spunem punctul de vedere, să acţionăm. De noi toţi depinde viaţa noastră şi a celor dragi. Nu numai de x, y, z instituţie, autoritate, persoană publică. Faceţi-vă auzită părerea şi manifestaţi-vă voinţa. Nu-i mai lăsaţi pe ceilalţi să facă ceva, nu-i mai acuzaţi pe alţii că nu acţionează, nu mai aşteptaţi numai de la alţii să iasă ca să ne rezolve doleanţele. Apelaţi dumneavoastră la toate mijloacele legale pe care le aveţi şi nu mai îngăduiţi să fiţi umiliţi, loviţi voi şi cei dragi. Căci credinciosul este smerit, dar nu prost, blând, dar nu fără replică şi fără acţiune atunci când trebuie.

Biserica Ortodoxă Română nu a stat nici ea degeaba, deşi multă răbdare a avut ierahia sa cu cei de la putere… Cu toate acestea, s-au făcut demersurile necesare către autorităţi atât pentru schimbarea ritualului înmormântării şi a acordării de asistenţă religioasă în cazurile de covid-19, cât şi pentru sărbătorirea în condiţii normale a Învierii Domnului în noaptea de 1-2 mai 2021.

Aşadar, modificările aduse unor acte normative referitoare la problemele prezentate s-au datorat şi demersurilor pe care Biserica Ortodoxă Română le-a făcut încă de anul trecut pe lângă autorităţile competente, solicitând şi ajutorul Secretariatului de Stat pentru Culte. Vom menţiona doar câteva: adresa nr. 12.293 din data de 21 decembrie 2020, cu privire la asistenţa religioasă a persoanelor bolnave de Covid 19, internate în spitalele suport Covid 19, adresată domnului Nelu Tătaru, Ministrul Sănătăţii; adresa nr. 784 din data de 26 ianuarie 2021, cu privire la înmormântarea persoanelor decedate de Covid 19, adresată domnului Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Culte; şi adresa nr. 3.189 din data de 5 aprilie 2021, cu privire la ridicarea restricţiilor de circulaţie în noaptea de sâmbătă, 1 mai – duminică, 2 mai 2021, cu prilejul Slujbei Învierii Domnului.

Toate aceste demersuri au primit fie răspunsuri oficiale din partea autorităţilor, fie au generat discuţii într-un cadru lărgit, împreună cu alte culte, cu instituţiile cu atribuţii legislative şi administrative în domeniu.

Sperăm ca prin efortul tuturor, Biserică, culte, credincioşi, presă etc. să aducem la normalitate multe din problemele care ne dor atât de mult, mai ales în sfera libertăţilor religioase şi civile. Ne dorim din suflet ca anul acesta să prăznuim cum se cuvine Sfintele Paşti, bucurându-ne şi de sănătatea noastră şi a celor dragi.

Maria Buleu

Articol apărut în „Cuvântul care zideşte” nr. 15/11.04.2021